In toate lucrurile pe care am reusit sa le obtin pentru sanatatea mea in ultimii ani, a fost vorba, de multe ori, despre schimbarea perspectivei asupra unor situatii, asupra unor oameni si cel mai adesea, despre schimbarea felului in care reactionez sau relationez cu situatiile si cu lucrurile din jurul meu. Asa ajung de fapt si subiectul articolului de azi, relatia cu mancarea, care la mine s-a transformat atat de mult, in bine, de-a lungul anilor, incat am realizat ca despre asta trebuie sa vorbim in primul rand cand vine vorba de sanatate. Inainte, mancarea era o recompensa sau o pedeapsa, era ceva negativ, care nu-mi aducea decat kg in plus si stari naspa. Acum mancarea este unealta care ma ajuta sa-mi indeplinesc obiectivele si asta face ca sentimentele in ceea ce priveste aceasta relatie sa fie dintre cele mai bune.

Si pentru ca am trecut si eu prin multa stari si emotii legate de mancare si mai ales, pentru ca nu facem nici o favoare corpului daca nu suntem intr-o relatie buna cu tot ce ingeram, am zis sa punctez cateva lucruri pe care le-am aflat/invatat si care ar putea sa ajute daca sunt luate in considerare:

Am invatat sa-mi ascult corpul 

Fie ca ai planuri de slabit, de mentinere, de pus masa sau de intinerire a metabolismului, sunt semne pe care corpul nostru ni le ofera atunci cand vorbim de alimente. Ne anunta cand e plin, ne cere nutrienti atunci cand ii e foame, ne zice chiar si ce nutrienti ii lipsesc (de exemplu cand ne simtim lipsiti de vlaga si l-am putea revergora cu niste carbohidrati), ne arata ca are lipsuri atunci cand nu mancam destule vitamine si minerale. Trebuie doar sa invatam sa vedem aceste semnale si apoi sa i le si respectam. Fie vorba intre noi, macar atat putem face pentru el, avand in vedere cat munceste el pentru noi.

Fii flexibil, macar cateodata

Desi depinde de cum functionam fiecare dintre noi, cand e vorba de alegerea alimentelor, este important sa nu te gandesti ca iti impune cineva (sau chiar tu) sa renunti complet la majoritatea alimentelor care (crezi ca) iti aduc fericire. Si aici ajung la a renunta sa credem ca ori o facem 100% sau nu o facem deloc.  de aici si mancatul unui platou de prajituri, pentru ca deja ai mancat o prajitura, ce mai conteaza. Ajungem iar la punctul de mai sus, in care practic ne batem joc de corp. Sa revenim totusi la relatia cu mancarea, acolo unde e important sa intelegem ca e ok si sa mai facem exceptii si sa fim flexibili. Pentru foarte foarte multi ani din viata, si eu eram pe principiul totul sau nimic, iar asta ma facea sa ma duc in niste zone foarte intunecate in ceea ce priveste mancatul.

Gandeste-te la mancarea pe care o mananci

Pe bune. Gandeste-te in primul rand ca ai norocul sa ai ce manca, dar nu vreau neaparat sa-i dau o tonalitate dramatica. Gandeste-te apoi cat de mult bine iti aduce mancarea, prin faptul ca te hraneste, iti ajuta corpul sa functioneze, iti ofera vitamine, minerale, ca iti ofera energie. Ai privit vreodata alimentele asa? Eu am cel mai bun exemplu in practica. Atunci cand eram mica uram spanacul, de la mirosul de care se umplea casa cand facea maica-mea mancare de spanac, pana la gust, care mi se parea cel mai oribil din lume. Atunci cand am inceput cu adevarat sa ma gandesc la mancare, si ce anume imi ofera, am citit despre spanac si am descoperit (mai mult decat stiam) cat de benefic este pentru organism si in cate feluri il poate ajuta. Si, dandu-i puterea asta pozitiva in spate si privindu-l cu ochelarii de beneficii, am inceput sa vad spanacul ca pe o mancare super gustoasa si astfel incerc sa il consum cel putin saptamanal. Tot aici as mentiona sa mancam incet, sa mestecam, sa ne priasca.

Bucura-te de mancare

Indiferent de ce ai in farfurie in momentul in care mananci, ca e in planul tau pe ziua respectiva sau ceva ce ai avut la indemana, aia va fi masa ta, deci lasa sentimentele de vinovatie sau de rusine. As intra mai mult in faptul ca stresezi si corpul cu ganduri negative, iar digestia nu se mai face in liniste, insa o sa zic doar ca trebuie sa mananci asumat si in liniste. Mentala. Tot aici as mentiona si presiunea pe care tindem sa o dam acestui mancat pe ceas, mancat perfect, mancat ce trebuie. E tot acelasi stres de mai sus. Mananca linistit si bucura-te de mancare!

Alege optiunea potrivita in acel moment

Aici este vorba de a nu fi acea persoana care declara sus si tare ca ea nu are ce sa manance intr-un loc. Dar, mai mult decat atat, este vorba de pozitionarea pe care o ai tu in relatia cu mancarea si de aici, si cu alti oameni cu care interactionezi. Fac referire la asta pentru ca e important ca, atunci cand esti in afara optiunilor tale uzuale, sa faci in asa fel incat sa gasesti cea mai la indemana varianta pe care o ai pe moment. Si sa te impaci cu ideea. Sau pur si simplu sa fii super proactiv si sa nu ajungi in situatia in care nu ai optiuni. Pe langa stricarea zenului, in timp, se deterioreaza si relatia cu mancarea si ajungem sa privim mancatul ca pe un chin, mai ales la iesiri din afara stilului de viata uzual.

Constientizeaza mancatul emotional

Am mai scris si aici despre mancatul emotional si e o discutie foarte lunga despre de ce si cum mancam pe fond de stres sau de plictiseala. Sau cand nu ne e foame, de fapt. Ce consider ca nu ar trebui sa uitam este sa fim tot timpul prezenti si sa realizam cand avem impulsuri emotionale care ne trimit la mancat. Asa realizam si care ne este raportul in relatia cu mancarea si poate gasim si o solutie de a a rezolva acest aspect. Mancatul nu este cu siguranta o solutie.

Poate ca ultima chestie e cea mai importanta. Sa analizam cum suntem in relatia cu mancarea. Ca sa stim de unde pornim, indiferent de obiective. Mancare e misto, e gustoasa (da, chiar si aia sanatoasa) si e ceva de care corpul nostru n-ar putea sa functioneze.

Nu credeti ca e motiv destul sa avem o relatie buna cu ea?