Confesiuni inainte de 30 de ani

Confesiuni inainte de 30 de ani

M-am tot gandit sa scriu un articol dedicat faptului ca maine implinesc 30 de ani. Pentru mine, zilele de nastere ale fiecaruia dintre noi sunt super speciale si ar trebui sa ne simtim speciali in acea zi. Si l-am tot sucit. M-am gandit sa scriu despre lucrurile pe care le-am invatat pana la aceasta varsta, dar cred ca ele deja se reflecta in tot ceea ce sunt astazi si tot ce dau mai departe, atat pe blog, cat si in viata de zi cu zi. Apoi, pornind de la o discutie cu cineva despre ce as face diferit uitandu-ma in urma, ma gandeam sa dau cateva sfaturi Andreei de acum 10 ani. Apoi mi-am dat seama ca nu as face nimic diferit, pentru ca fiecare varsta si fiecare etapa are farmecul ei. Sfaturile sunt de prisos atunci cand n-ai deschiderea sa le asculti cu adevarat, chiar si daca ar veni de la tine-de-peste-10-ani. Apoi pornind de la o intrebare pe care mi-a pus-o cineva, “care este cel mai important sfat de viata pe care l-ai dat cuiva?”, mi-am dat seama ca am vorbit deja despre asta si tot propag in fiecare zi: sa invatam sa fim prezenti, aici si acum. Deci nu mai avea rost sa mai scriu un articol despre asta.

Asadar, dupa toate aceste intoarceri, la varsta la care ma simt mai tanara, mai sanatoasa si mai bine decat m-am simtit vreodata, m-am hotarat sa las mai jos 5 lucruri ciudate despre mine, pe care s-ar putea sau nu sa le stiti deja. Si ideea asta a venit dupa ce mi-a zis cineva ca am avut curaj sa ma expun asa pe blog.

Iata, deci si mai multa expunere:

Rau de miscare – incep cu aceasta mentiune pentru ca o simt ca o parte importanta din ceea ce sunt. E acea chestie pe care, daca duhul din lampa mi-ar indeplini o dorinta, ar fi una dintre ele – sa nu mai am rau de miscare. In masina, avion, barca, vaporas, tren, ce vrei voi. Intensitatea raului depinde de situatie, de unde stau, de ce am mancat, de cat de odihnita sunt, dar chiar si daca nu imi este rau, am o stare de disconfort in oricare dintre cele mentionate. Nu-mi place deloc sa zbor, insa fiind cea mai rapida metoda de a ajunge in locurile pe care doresc sa le vad in viata asta, am acceptat ca e un compromis pe care trebuie sa-l fac. BONUS: mai am si rau de inaltime, pe care il tin putin mai sub control fata de raul de miscare, pentru ca se manifesta si mai putin intens. Exista totusi, si in acest caz, acea stare de disconfort de care ziceam. Este mi-nu-nat!

Ambidextra – cam jumatate din cei 30 de ani am crezut ca sunt stangace, pana cand am realizat ca sunt lucruri pe care nu pot deloc sa le fac cu mana stanga. Asadar, tai si scriu cu dreapta, toate celelalte sunt cu mana stanga: sporturi, cantat la chitara, desenat, pictat. In caz de ceva, de stanga mea sa va feriti. Pot scrie totusi cu ambele maini, insa stanga e mai putin antrenata, asa ca scriu mai incet si mai urat.

Fosta dansatoare – am mai mentionat faptul ca am facut sport de performanta, handball, timp de 9 ani, insa ceea ce n-am spus niciodata pe blog este ce sporturi am mai facut inainte si, respectiv, dupa aceasta perioada. asadar, in aceasta ordine: am dansat de foarte mic copil – cred ca aveam 6-7 ani, apoi am facut dans sportiv, karate (am luat chiar si un examen de centura), iarasi dans sportiv si apoi, dupa perioada de handball, am dansat in cateva trupe de streetdance, pana acum cativa ani. Va las aici unul dintre spectacolele mele preferate, din punctul de vedere al coregrafiei.

Ciudatenii – eu mai zic in gluma ca am OCD , dar probabil ca in termeni medicali ar fi o blasfemie. Sa zicem ca sunt o ciudata din cateva puncte de vedere: imi plac formele perfecte si imi place simetria, nu in sensul in care sa ma deranjeze cand ceva nu e pe mijloc, ci mai mult ca o excitare a simturilor in momentul in care acest lucru se intampla (probabil de aici si proiectul meu #walkthroughproject). Nu mai zic de momentul in care ceva se potriveste perfect intr-o alta forma sau cand lucrurile sunt asezate perfect. Da, sunt acea persoana care atunci cand e ora 23:23 in data de 23, face printscreen la ecran si e fericita 😀 Printre altele,  untul trebuie sa fie intins perfect pe felia de paine si nu pot dormi cu vreo usa deschisa (da, si usile de la dulap se pun).

Mancaruri – aici fiecare le are pe ale lui si cu siguranta lista mea cu alimente pe care nu le pot manca s-a schimbat in ultimii ani considerabil, dat fiind ca am trecut prin tot felul de transformari ale corpului. Totusi, nu mananc niciodata: ciorba de burta, spanac fiert si orice cu gust de lemn dulce. La astea s-au adaugat in mod ciudat alimente pe care nu le mai pot manca: leguminoase (naut, linte, mazare, fasole), orez, paste (decat daca sunt integrale si foarte rar), sucuri carbogazoase. Pe partea cealalta, sunt o ciudata cu pomelo-ul! As manca munti intregi de pomelo, in fiecare zi!

Sa ne sarbatorim ciudateniile si defectele, zic! La 30 de ani fara o zi, ma inclin, trag aer in piept recunoascatoare si ma pregatesc sa intampin cu sufletul deschis o noua decada, care stiu sigur ca va fi de 30 de ori mai misto decat tot ce a fost pana acum.

La multi ani cu ganduri sanatoase!

You May Like Also

Leave a Reply