Mi-am tot adus aminte in ultima vreme de faptul ca nu v-am povestit niciodata cum a fost scurta perioada in care am trecut prin dieta ketogenica, in vara anului trecut. In plus, a fost o experienta tare interesanta, pe care nu exclud sa o repet, asa ca e bine sa vorbim si despre ea. Pentru mine, dieta ketogenica a fost o decizie foarte bine documentata, intr-un moment in care organismul deja era obisnuit fara unele alimente, insa nu mai slabeam, si intr-un moment in care aveam disciplina necesara pentru a duce Keto la bun sfarsit cum trebuie. Este o dieta foarte apreciata si sanatoasa, folosita mai ales in medicina pentru tratarea diverselor boli. O sa va explic mai jos ce a presupus din punct de vedere al alimentatiei, care au fost efectele la mine si mai ales, de ce am tinut-o doar doua luni.
Dieta ketogenica, asa cum mi-a fost explicata cand am auzit pentru prima data de ea, este o dieta bazata pe grasimi, pentru ca organismul sa invete sa arda din depozitele deja existente de grasimi. Iarasi, in cuvinte pe care sa le inteleg la momentul respectiv, mi s-a explicat ca se dimineuaza foarte foarte mult aportul de carbohidrati, din care corpul nostru este obisnuit sa fabrice energie, asa ca el va incepe sa produca energie din cea mai aproapiata sursa pe care o gaseste la indemana. In cazul asta, grasimi.
Mai profesionist vorbind, dieta ketogenica functioneaza pe principiul de inducere a unei stari de cetoza fiziologica, ce inseamna acumularea de corpi cetonici in sange si in urina. Corpii cetonici sunt substante rezultate in urma metabolizarii incomplete a grasimilor si pot fi folositi ei insisi ca sursa de energie de majoritatea tesuturilor, inclusiv de creier, intr-o proportie foarte mare, atunci cand organismul se adapteaza. Ca tot am vorbit de adaptare, bineinteles ca organismul nostru se resimte in momenul in care ii limitam sursa principala de energie, asadar, perioada asta este critica. Eu m-am resimtit in jur de 2 saptamani cu ameteli usoare, lipsa de vlaga, lipsa de energie, n-am putut merge la sala, etc. Din motivul asta, am suplimentat cu vitamina D3 si Magneziu.
Sa revin la ce mancam efectiv in dieta ketogenica, deci. In prima faza, mi-a fost destul de dificil sa gasesc alimentele pe care aveam “voie” sa le mananc. Mai ales pentru ca alegerile erau diferite de ce mancasem pana in acel moment. Un exemplu este trecerea de la piept de pui la gratar la ceafa de porc la gratar. Ceea ce am ales in timpul dietei au fost din seria: carne grasa si organe de animal, peste gras – somon, ton; lactate grase – unt, smantana, mozzarella (imi beam cafeaua cu smantana lichida in loc de lapte – laptele, din cauza lactozei, scoate organismul din starea de cetoza), oua, nuci, migdale, caju, avocado, masline, frunze si legume verzi cu conţinut mic de carbohidrati: baby spinach, telina, castraveti, dovlecei, broccoli, varza de bruxelles, salata verde, ardei gras verde, etc. Din cand in cand, mai gustam si humus sau pentru un aport de carbohidrati, cateva fructe de padure. Este important de evitat alimentele care te scot din cetoza, asa cum mentionasem: zaharul, fructele, cartofi, cereale si derivate, lactate si carne slaba. Pentru ca am tinut dieta in timpul verii, cred ca cel mai greu a fost sa nu mananc fructe.
Pentru ca organismul consuma foarte mult sodiu in dieta ketogenica, am baut in acea perioada extrem de multa apa, pana la 5 l pe zi. De altfel, mancam si mai mult mai sarat decat in mod normal.
Din nou, dieta este una destul de restrictiva si nu ar trebui sa o urmam decat dupa un control medical si dupa o documentare amanuntita. Eu una nu o recomand oricui. Pentru mine, in afara de unele alimente pe care le-am scos din alimentatie, au fost niste decizii destul de naturale. Beneficiile medicale sunt extrem de multe, de la reglarea nivelului de insulina din corp si cel al colesterolului, pana la claritate mentala si tonus psihic extraordinar. Eu, in primele cateva saptamani, cele de adaptare, am dat considerabil din tesutul adipos iar corpul mi s-a modelat tare interesant. Ulterior, pentru ca nu am scazut din cantitatea de alimente (grasimile au mult mai multe calorii decat proteinele sau carbohidratii), am ramas la acelasi nivel sau chiar m-am ingrasat putin. Deci atentie si la cantitati!
Totodata, ceea ce a fost cel mai interesant in aceasta perioada si motivul principal pentru care recomand aceasta dieta este pentru cat de bine m-am simtit din punct de vedere mental. Nu am fost niciodata mai limpede in gandire si cu o putere mai mare de concetrare. E ca si cum as fi luat o pastila care mi-a accesat o alta parte a creierului, pe care o accelera. Mi-a parut tare rau cand a trebuit sa renunt la dieta, motivul fiind ca imi aparea o iritatie pe piele de fiecare data cand faceam un antrenament mai intens si transpiram. Este ceea ce se numeste “keto rash”, este foarte rara, si nu s-a descoperit inca de la ce apare, insa eu banuiesc ca e o reactie intre acizii cetonici pe care ii elimina corpul in keto si transpiratie.
Asadar, ca sa inchei, asa a fost pentru mine in dieta ketogenica, nu cred ca e o dieta pentru oricine si nici ca trebuie facuta de capul nostru. Iata ca, si in cazul meu, corpul a reactionat intr-un fel, insa acum am trecut prin aceasta experienta si stiu cum stau. In toti anii astia in care am trecut prin toate procesele de slabire, am ajuns sa imi ascult si cunosc corpul, asa ca il mai pot trece prin diverse teste din cand in cand, sa vad cum reactioneaza. O alimentatie pentru slabire sau o dieta vor fi intotdeauna personalizate si ce functioneaza pentru mine, poate ca nu functioneaza pentru voi. Recomand in continuare un stil de viata sanatos si alegeri alimentare echilibrate pentru un corp sanatos si pentru slabire, combinate neaparat cu ceva miscare si apa!