Cum se adapteaza cei din jur la stilul tau de viata (II)

Cum se adapteaza cei din jur la stilul tau de viata (II)

Sau continuarea a ceea ce ziceam aici. Te-ai gandi ca, odata cu  trecerea timpului, lucrurile devin din ce in ce mai normale. Cel putin, pentru mine, lucrurile au intrat intr-un fagas normal, in sensul ca mi-am asumat acest stil de viata, pe care il respect oriunde ma duc. Dar povestea despre cum se adapteaza, sau mai bine zis, cum reactioneaza cei din jur la stilul meu de alimentatie sau de viata ramane un subiect de pus pe masa.

In primul rand, ramasesem datoare cu o poveste de la o ciorba de potroace. A doua zi dupa nunta, cum se cade pe la noi, ne-am dus la ciorba de potroace. Si intalnirea era programata la 12, asa ca masa era considerata de pranz. Dar pentru mine, care ma trezisem la 10, era in continuare masa de dimineata. De obicei, m-am invatat minte si am grija sa nu depind de altii cand vine vorba de mancare, mai ales ca nu mananc chiar intr-un regim normal (a se citi orice). In cazul asta insa, grabiti de familie si circumstante, n-am apucat sa mananc nimic de dimineata, la masa ce pentru mine este cea mai importanta. Ajunsi la restaurant, ni se prezinta meniul de la care nu ne putem abate: ciorba de potroace si felul doi, ceafa de porc la gratar cu piure. Si pentru ca nimic din cele mentionate nu intrau in lista mea de alimente pe care le mananc dimineata, am intrebat daca nu se poate sa-mi faca altceva, o omletica, o branzica, o maslina, ceva. Faza la care, asa cum vedeti in filme, toata masa s-a uitat urat la mine, iar chelnerita mai avea putin si ma dadea afara. Morala: cand stii ca mananci diferit de ceilalti, nu mai depinde de ceilalti. Asigura-te ca ai la tine mancarea ta!

Revenind la povestea cu adaptarea, indiferent de cat de obisnuiti crezi ca sunt oamenii cu tine si noul stil de viata, mereu va fi cineva caruia i se va parea ciudat ca tu faci sau nu faci niste lucruri. Spre exemplu, cea mai uzuala la mine este: “Cum adica nu mai bei alcool? Adica deloc? Nici macar putin? Tu cum te distrezi?”. Ei iata ca ma distrez si fara alcool, dar asta e discutie pentru alt articol. Dar mai este si: “Haide gusta si tu putin ca nu mori!” si “M-am chinuit atata sa-l fac, e lipsa de respect sa nu gusti”. Si iata cum ajungi persona non-grata doar pentru ca te trezesti in postura de a fi diferit. Dar e ok, repet. E asumata, trebuie doar sa te obisnuiesti tu cu faptul ca oamenii vor face aceste comentarii.

Totodata, in cazul meu, fiind vorba de atata timp de cand am adoptat aceste decizii ce s-au transformat intr-un stil de viata, oamenii langa care petrec mult timp s-au obisnuit cu mine si chiar sunt inspirati de actiunile mele. Si asta cred ca e cel mai frumos scenariu pe care ti-l doresti. Unii oameni chiar se simt prost sa guste ceva nesanatos doar pentru ca sunt in preajma lor sau imi spun cand iau decizii sanatoase ca fiu mandra de ei, iar asta e o influenta care a venit intr-un mod natural. Nu mi-am dorit neaparat sa fiu aceasta figura a moralitatii, dar ma bucur sa vad ca oamenii se simt inspirati.

Am reluat subiectul ca sa nu devina un motiv pentru care sa renuntam la obiectivele noastre. E ok sa fii diferit. E ok sa ai prioritati diferite. Iar ceea ce conteaza cel mai mult este sa te simti confortabil cu deciziile pe care ti le-ai asumat. Oamenii din jur se vor obisnui si ei, usor-usor, in timp, ba chiar vor aprecia.

 

You May Like Also

1 Comment

  1. You do you.

Leave a Reply